Am fost întrebat odată

Cum zâmbesc la orice dată.

Răspund că am gura lată

Dinți frumoși și multă baftă.

*

Mirat omul îmi mai zice:

Mă, mai bine îmi spui de ce.

Trag un zămbet chiar ferice

Și-ntreb, de ce nu, amice?

*

Să fiu trist, nu mă încântă,

Să-mi fac griji, nu mă ajută.

O duc bine, mintea-mi cântă,

Sper doar să nu fac vreo gută.

*

Măi băiete, ești dement?

Viata-i grea, deloc ușoară

Vezi tu, sunt chiar vehement

Zâmbetul nu-i primăvară.

*

Domnul meu, îți dau dreptate

Viața-i mare greutate

Dar de stau și doar mă plâng

Devin mohorât în gând.

*

În schimb zâmbesc șmecherește,

Iar norocul îmi tot crește.

Și-mi găsesc eu un folos

Nu iau totul prea-n serios.

Am scris-o în 15 de minute, cu un pahar de vin în față. Acum când o recitesc, îmi tot vine să zâmbesc.