Două lepșe de la prieteni
Prima este de la Anne-Marie si zice asa:
Go to Wikipedia. Hit “random” or click here. The first random Wikipedia article you get is thename of your band.
Go to “Random quotations” or click here. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album.
Go to Flickr and click on “explore the last seven days” or click here. The third picture, no matter what it is, will be your album cover.
Use Photoshop or something similar to put it all together.
Ultimele rânduri cu Use Photoshop și încropește o copertă de album m-au prins. Asta mi-a ieșit:
A doua leapșă este de la Andrei, care zice să povestesc o întâmplare din trafic:
Mă, erau să intre vreo doi în mine azi pentru că habar n-aveau care e treaba cu prioritățile. Niște țărani. Atât am. Dacă o să se întâmple ceva mai memorabil, dar fără daune, am să revin asupra ei.
Dau prima leapșă mai departe Irinei, Oanei, Gabrielei, Tinei și Roxanei.
De ce mai prind câte un post de radio cu nasul?
Acum ceva vreme discutam cu o prietenă despre mândrie și râdeam de cum nu ne mai vedeam vârfurile nasurilor în conversația noastră. Convenim, cum e normal, că nu-i bine să fii prea mândru, dar intervin și spun că eu îmi permit din când în când să fiu mai mult decât trebuie. Domnișoara mă contrazice ironic (Tu? naaaah), iar eu elaborez după cum urmează.
Mândria fără merite juste este clar ceva de prost gust. Însă eu te încurajez să vorbești despre ceea ce tu crezi că te diferențiază de restul lumii, despre ce te pasionează, despre ce ai reușit deja să înfăptuiești și despre ce idealuri ai de gând să cucerești. Să îți spun de ce cred că este important să vorbești despre tine și ceea ce faci.
În primul rând se pot naște oportunități favorabile atât în plan personal cât și profesional. Poți întâlni pe cineva cu interese comune ori pe cineva care crede că ai ceea ce trebuie pentru o colaborare. Poți să îți găsești prieteni ori parteneri pentru proiecte, afaceri.
În al doilea și cel mai important rând, poți să îl întâlnești pe unul mai bun decât tine care să îți dea peste nas. Trebuie să fii convins că întotdeauna există cineva care a făcut mai multe, mai bine, ori care nu e de acord cu tine și ține să te aducă cu picioarele înapoi pe pământ. Să fii adus cu picioarele pe pământ este extraordinar. Devii conștient de tine și îți dai seama că nu ești atât de zmeu pe cât te credeai. Dacă vrei să zbori iar mândru o să încerci să-ți întreci nivelul și să îl depășești pe cel ce ți-a dat peste nas. Prin seriozitate și consecvență ai să reușești, numai că după ceva vreme ai să fii din nou adus cu picioarele pe pământ. Iar și iar.
Ar fi bine să îți dorești ca lucrul ăsta să se întâmple de cât mai multe ori pentru că atunci ai să crești, atunci te dezvolți. Când vrei să devii foarte bun, nu ai cum să o faci fără să te tăvălești un pic pe jos, să te ridici, iar apoi să te scuturi de praf și să îți fixezi un obiectiv și mai măreț.
În tot acest timp este foarte important să nu confunzi autosatisfacția (bravo mă, am reușit) cu autosuficiența (gata, să mai facă și alții că mai au până ajung la valoarea mea) pentru că vei deveni un om mândru, dar atât.
Pe final, ceva haios (click):
Cum să o dai în bară cu ceva simplu
Nu-i o gafă uriașă, dar să treacă așa cu vederea parcă nu merită; mai ales când vine din partea unei agenții interactive.
Datele problemei: republika a organizat pe la începutul lui februarie un concurs prin care puteai câștiga câteva premii în schimbul unei definiții foarte votate pentru Social Media. Exista până și regulament.
Totul bun și frumos până acum. Dau de concurs la o prietenă prin facebook, îi citesc definiția, îmi place și o votez. Sunt dus pe pagină dedicată doar ei unde șoc surpriză… pot să o votez de câte ori vreau. Ce vreau să spun cu asta: fiecare click pe care îl dau pe numele ei îmi este înregistrat ca vot valid. După cum vedeți mai sus, regulamentul nu îmi interzice asta și cum nu există nicio limitare din programare, îmi fac de cap. Scriu o definiție ce îi aparține unei prietene și are ceva însemnătate dacă îi dai credit (Media socială reprezintă o supă primordială a haosului) și apoi o las cuminte să strângă voturi.
După câteva zile îmi amintesc de concurs și intru să văd cum stau. Media voturilor era de 40-60 per definiție/persoană, mai puțin a unui zmeu care strânsese deja peste 400 de voturi în două-trei zile cu o definiție a la Wikipedia. Îmi dau seama că amicul s-a prins de eroarea republicanilor și profită de ea.
PRIMA GREȘEALĂ DE COMUNICARE
În speranța că nu au postat concursul și l-au uitat acolo, republika trebuia să intervină imediat ce a constatat greșeala și bine ar fi fost să își dea seama de ea rapid. Dacă nu s-au prins, au greșit. Dacă s-au prins și nu au reacționat imediat, au greșit. Concursul era clar că fusese compromis.
Cum reacționez eu: folosindu-mă de o mică unealtă a mac-ului, programez voturi pentru definiția mea, cât să am întotdeauna mai multe decât următorul clasat (cu câteva sute). Așa că din ambiția mea și a urmăritorului meu, până la deadline-ul concursului se strâng câteva mii de voturi, dintre care cel puțin 90% ale noastre (eu vreo 5000, următorul vreo 4000).
A DOUA GREȘEALĂ DE COMUNICARE
15 februarie, deadline-ul. Pagina de votare este înlocuită cu asta:
După cum se observă, oamenii și-au dat seama că au încurcat treaba cu regulamentul și programarea încă de la început și introduc date noi, post factum: De mâine urmează să mă asigur că voturile au fost date corect. Păi stai așa, ce înseamnă voturi corecte că regulamentul după care am jucat nu spune nimic despre asta și ce nu este interzis, este permis, nu?
Cum ar fi fost administrată mult mai ușor mini-criza: Din cauza unor erori de programare din partea noastră, unii participanți s-au putut vota de mai multe ori și deși am uitat să interizcem asta în regulament, nu este corect pentru restul participanților. Am remediat eroarea. Ne cerem scuze și vă invităm să luați parte din nou la concurs până pe 30 februarie. Mulțumim pentru înțelegere.
Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată. Nici măcar publicitarii n-ar trebui să uite învățăturile bunicilor și părinților : ).
A TREIA GREȘEALĂ DE COMUNICARE
Imaginea de mai sus a rămas pe homepageul republika.ro ceva vreme. Am ținut numărătoarea pentru primele zece zile ce au depășit deadline-ul inițial de 15 februarie, apoi am uitat. Ce trebuie să faci imediat ce te confrunți cu o criză? Să comunici. Corect și sincer. Ce-a făcut republika? Nu ce trebuia. Păi măi băieți, suntem serioși sau ce facem?
A PATRA GREȘEALĂ DE COMUNICARE
Au dat premiul și s-au lăudat cu asta.
Screenshot-ul de mai sus l-am făcut pe 28 februarie, deci la 13 zile peste deadline. Tot asta găsiți și dacă intrați acum la ei pe site. Acum că i-au șters vre-o mie de voturi băiatului, nu înseamnă că au reparat treaba.
Cum și de ce mi-am băgat nasul
Am scris câteva paragrafe în postul ăsta imediat ce mi-am dat seama de greșeala celor de la republika. A stat în draft de atunci pentru a urmări evoluția situației. Prima oară postul suna așa (copy paste, fără imagini):
Pe republika.ro găsiți un concurs ce sună bine, cu premii faine, dar greșit. De ce greșit? Citiți în continuare.
Conceptul: dă o definiție bună pentru Social Media și poți câștiga un mouse, un background de twitter și un teambuilding cu organizatorii. Invită-ți prietenii să te voteze pentru că va câștiga cea mai votată definiție.
Greșeala: poți să te votezi de oricâte ori vrei. Nici regulamentul (vezi poză) nici scriptul de pe pagină nu îți interzic asta. Normal ar trebui introdusă o limitare de un vot/ip/zi. Este și proxy friendly, așa că pot să mă votez (da, m-am înscris ca să văd dacă se prind de șmecherie sau nu și să văd cum reacționează) de pe un ip diferit de fiecare dată. Dar asta ar învinge scopul experimentului și articolului :D
Soluția: introdusă o nouă regulă în text – Este permis doar un vot per ip pe zi – ori limitare din scriptul concursului și reînceperea lui, în ambele cazuri.
Până acum, niciuna dintre măsurile de mai sus n-au fost luate. Să vedem.
Și mai zice lumea că PR-ul e degeaba. Aș putea face și o lucrare de licență cu exemplul ăsta.
